"Rebel Without a Cause", filmul unei generatii, obligatoriu de vazut. :) Si amintindu-mi de jocurile prostesti pe care le faceam eu si prietenele mele, cred ca am facut o pasiune pentru James Dean... Problema e ca a murit intr-un accident de masina in '55 motiv pentru care niciodata nu mi-am dorit mai mult ca acum sa ma fi nascut cu 50 de ani mai devreme.
Timpul e o notiune tare ciudata... pe care foarte putini o inteleg. Nici eu nu o inteleg. E abstract si tot ce poarta aceasta insusire imi este definitiv indescifrabil. Vina mea: disfunctionalitate a creierului cu care m-am nascut; exista oameni care isi pot folosi ambele emisfere ale creierului in egala masura si cu agala maiestrie. Eu nu sunt printre ei, iar din cate am reusit sa observ pana in prezent, sunt clar "muncitoare de dreapata".
De mult timp mi-am propus un lucru: sa treaca o singura zi din viata mea in care sa nu ma uit nici macar o singura data la ceas... si de fiecare data cand eram pe cale sa reusesc ce mi-am propus, ratam. Timpul ne controleaza, suntem dependenti de el. Dar ce ar fi daca lucrurile ar sta altfel? Daca nu ne-ar mai pasa deloc de timp si am face totul doar atunci cand simtim, sa mancam cand ne e foame, nu cand vine ora mesei, sa ne intalnim cand simtim, nu cand stabilim, sa ne culcam cand ne e somn, nu cand ni se zice... Pur si simplu sa ne rupem de toate regulilu care ne inrobesc pe toti si ne imprima atat de adanc in subconstient ideea spiritului de turma. Ne pierdem independenta pe zi ce trece si asta ma face sa ma gandesc cate tari au luptat pentru independenta, dar degeaba. Noi, oamenii, tot nu suntem independenti. Depindem de tot ce ne inconjoara cand de fapt singurul lucru de care ar trebui sa fim legati ar trbui sa fim noi insine. E trist pentru ca in felul acesta oamenii incep sa-si piarda si originalitatea, creativitatea, increderea in sine... E cu siguranta un program stabilit de "cei de sus" pentru ca populatia sa fie mai usor de condus.
Toti oamenii vor sa se incadreze in anumite tipare: bussiness, punk, vintage, baby-doll, rock, hippie, "cool", dar nimeni nu are curajul sa iasa din aceste tipare. Poate rockerul simte intr-o zi sa se imbrace altfel sau sa poarte altceva, sau poate doamna bussiness vrea sa poarte ochelari de soare John Lennon si o rochie hippie, dar niciunul nu indrazneste de teama reactiilor celorlalti cand ii vor vedea iesind din propriile tipare. Nu exista tipare! Noi le cream! Sunt niste prosti si sunt atat de satula de ele incat uneori parca le simt intre degetele de la maini si imi vine sa le strang pana se sparg in bucati. Sa fim liberi!
Da, liberi................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu