vineri, 19 august 2011

Nirvana si altii

  Astazi a fost ca un fel de zi inchinata celor de la Nirvana. I-am ascultat de fiecare data cand am avut ocazia si le-am fredonat melodia cat a fost ziua de lunga; chiar si acum ascult acordurile chitarilor dezacordate, care imi plac atat de mult.
  De la o perioada ma tot gandesc la Kurt si la modul in care a murit. Un om cu o valoare ce nu va putea fi egalata! Vocea ii este atat de originala si se potriveste atat de bine grunge-ului.... nu cred ca va mai exista cineva cu asa o voce, la fel cum nu va mai exista un al doilea Freddy Mercury. Oameni care au ramas in istorie si nu vor mai exista vreodata...
  De mult ori visez sa ajung un om de o asemenea valoare si eu. Si sunt increzatoare ca intr-o zi chiar o sa se intample: fie ca voi canta rock, pop sau jazz, pentru ca toate imi plac.
  O voce pe care o admir la fel de mult este cea a Christinei Aguilera, care la fel, este inegalabila. Mi-ar placea sa ajung si eu o asemenea voce. Sunt increzatoare si stiu ca nu m-as fi nascut cu vocea pe care o am daca nu ar fi trebuit sa fac ceva cu ea. La fel si toti ceilalti care s-au nascut pentru a face asta, care simt ca pierd notiunea timpului cand canta, care trec catre visare si alte taramuri...
  Toata lumea a venit pe acest pamant pentru a face ceva, pentru a indeplini o misiune. Asta vreau eu sa fac: sa ii adun pe toti cei a caror misiune este muzica.
  R.I.P Kurt si Freddy.