miercuri, 17 aprilie 2013

"Cu homosexualii la psihiatru"

Ce titlu deplasat! Este cel pe care l-am vazut scris mare in fruntea unui articol care vizeaza toate parerile referitoare la casatoria intre persoane de acelasi sex. Cum pot unii oameni sa-i considere bolnavi?! Imi este foarte usor sa inteleg multe lucruri, dar pe asta chiar nu-l pot digera, faptul ca unii oameni pot fi atat de inchisi la mine si la suflet. Insa sa va spun cum vad eu lucrurile si ce simt apropo de homosexuali.
Mie una, imi sunt dragi cu totii, mie una imi sunt dragi oamenii in general, dar ei au ceva special. Societatea nu ii accepta pentru ca sunt diferiti. Oamenii "normali" au fost corupti de tot ce se afiseaza pe micile ecrane la stirile mizere de la ora 5 sau alte astfel de emisiuni cu conotatii negative la adresa multor lucruri, sub pretextul ca "ofera doar fatele, adevarul". Este de fapt un proces lent, dar sigur de indoctrinare. Si homosexualii sunt victimele acestor oameni. Nu vad absolut nimic gresit in a iubi pe cineva de acelasi sex. Este absolut adevarat ca este cevamai putin intalnit, iar asta ar putea fi un argument ca este ceva gresit, dar pentru mine este invalid; nu tot ce este diferit, este gresit! Ei sunt oameni care sunt capabili sa dezvolte sentimente pentru persoane de acelasi sex, este ceva perfect normal. Ganditi-va ca intr-un univers paralel, heterosexualii - acum si aici considerati "normali" - ar fi cei ciudati si exclusi. Am citit in acest articol faptul ca "interzicerea acestui tip de casatorie nu este o discriminare, asa cum nici interzicerea condusului unui autoturism nu este permis sub 18 ani", dar aici nu este vorba de siguranta lor sau a celor din jur, nu e vorba de ceva logic si rigid, e vorba de sentimente. Oamenii care isi doresc sa se casatoreasca iubesc din suflet pe cineva si cine sunt unii sa se impotriveasca cu atata vehementa impotriva unor simtiri atat de adanci? Nu au absolut niciun drept. Nu au absolut niciun drept sa le controleze viata si modul in care ei si-o traiesc. Biserica... ei bine... este de moda veche si mereu va ramane asa. Cel mai bun exemplu ca biserica ortodoxa cel putin a ramas in urma mi-a fost dat astazi la ora de muzica. Discutam despre faptul ca in Biserica Ortodoxa nu se canta cu intrumente, pe cand in Biserica Catolica, da. Motivul: foarte adanc inradacinat intr-o isorie uitata - oamenii, cand mergeau la biserica, trebuiau sa jertfeasca animale, insa cei mai multi fiind saraci, nu aveau ce jertfi si atunci cantau. Aceasta era jertfa lor, intrumentele nefiind acceptate pe motiv ca a canta solicita si oboseste,pe cand instrumentul este un sunet artificial. E absolut trist ca Biserica noastra a ramas la aceleasi conceptii vechi... --> Gandirea Biserici Ortodoxe.
Tot acelasi articol a spus ceva foarte interesant, faptul ca asa cum in natura unele animale au capacitatea de a-si schimba sexul - si implicit de a intretine relatii cu animale de acelasi sex - si oamenii pot face asta. Nu este nimic "nenatural" in asta...
Ah... ma intristeaza asta si stiu ca solutia nu vine de la o singur persoana, dar acceptarea este cheia. Oamenii trebuie sa-si accepte semenii, suntem toti pe acelasi Pamant, traind si respirand acelasi aer... Este trist ca ne inversunam unii impotriva altora atat de usor si cu atata nepasare...
Asta pentru niste homofobi:
Si o melodie frumoasa, de care m-am indragostit:
Stiu ca putini vor citi vreodata ce scriu aici, dar pentru o secunda nu mai gandi si nu te mai conforma celor ce te inconjoara de peste tot. Doar simte, cu suflteul curat ca al unui copil. Amintiti-va: copiilor nu le pasa de acest aspect.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu